Se schimbă harta cutremurelor în România, Vrancea nu mai este singurul epicentru. Zonele care au ieșit din „adormire” pe teritoriul țării noastre
Seismele din ultima perioadă au făcut ca harta cutremurelor din România să se schimbe. Astfel, nu doar Vrancea reprezintă singurul epicentru al țării noastre.
Anul acesta, două zone seismice cunoscute de specialiști au ieșit din „adormire” în România: Gorj și Banat. Cu toate acestea, nu avem încă informații precise despre posibilitatea apariției unor replici sau a unor cutremure mai dese în aceste regiuni.
Cu toate că zona Gorj este mai deosebită, nu putem neglija importanța zonei Banat în ceea ce privește activitatea seismică. De-a lungul timpului, ambele zone au avut înregistrări ale unor cutremure puternice. Cu toate acestea, magnitudinea de 4,9 a cutremurului din Arad a atras atenția oamenilor, dar nu a fost la fel de semnificativă ca în cazul Vrancei.
Zonele seismice Banat și Crișana sunt bine cunoscute de către geologi, dar nu atrag atenția publicului în general din cauza faptului că nu s-au produs acolo cele mai puternice seisme din țară. Alexandru Szakacs, cercetător științific la Institutul de Geodinamică din București, explică faptul că, în comparație cu zona Vrancea, care este mai activă seismic, cutremurele din Banat sunt mai rare, dar sunt cunoscute de specialiști și sunt considerate cu un nivel mai mare de risc seismic. Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP) deține toată documentația necesară privind aceste cutremure.
Unul dintre cele mai puternice cutremure înregistrate în această perioadă a avut loc în regiunea Arad, având o magnitudine de 4,9 grade pe scara Richter. Cu toate acestea, este important de menționat că puterea unui cutremur este raportată și la adâncimea acestuia. Un cutremur de 5,5 grade pe Richter, la o adâncime mică, poate produce efecte semnificative, în timp ce același cutremur la o adâncime de 80 de kilometri nu va avea aceeași amploare. Prin urmare, un cutremur de 4,9 grade în zona Vrancea poate fi trecut cu vederea deoarece populația este obișnuită cu astfel de evenimente.
Harta cutremurelor din România se schimbă în urma ultimelor seisme
Este important de menționat că magnitudinea cutremurului în zona Arad a fost revizuită la 4,7 grade. În februarie, mai multe cutremure s-au produs în zona Gorj, care s-a reactivat, cel mai important dintre ele fiind cel produs în Oltenia pe 14 februarie, având o magnitudine de 5,7 grade pe scara Richter. INFP a raportat că într-un interval de zece zile, între 13 și 23 februarie 2023, în zona Gorj au fost înregistrate 960 de cutremure cu magnitudini între 0,2 și 5,7 pe scara Richter.
Dintre acestea, 15 cutremure au avut magnitudini peste 3,5, ceea ce înseamnă că au putut fi resimțite de către populația din zona epicentrală. Gorj este o zonă seismică cunoscută, dar cu activitate slabă până la evenimentele din această perioadă.
Apariția acestor cutremure cu intensitate maximă din ultimii 200 de ani în această zonă a fost o surpriză. Cu toate acestea, reprezentanții INFP menționează că capacitatea zonei Gorj de a produce cutremure cu magnitudine mare este limitată. Prin urmare, este necesară revizuirea gradului de risc seismic în această zonă.
În ceea ce privește zona Banatului, au avut loc cutremure puternice acum 32 de ani. Trei seisme, cu magnitudini peste 5 grade, au avut loc în această regiune, dar intensitatea lor a fost mai mică decât cea înregistrată în mai 2023. Nu există informații despre cutremure cu magnitudine de 6 grade Richter sau mai puternice. În iulie 1991, două cutremure cu magnitudini de 5,7 și, respectiv, 5,5 grade pe scara Richter s-au produs în zona Banloc și, respectiv, în zona Herculane.
Pe 2 decembrie 1991, în județul Timiș, a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 5,6 grade în zona comunei Voiteg. Toate cele trei cutremure au cauzat daune materiale semnificative. Recent, în Crișana, județul Arad, s-au produs un cutremur cu magnitudinea de 4,9 și unul cu magnitudinea de 4,3 grade, care au fost resimțite în mai multe localități din zonă.
Constantin Ionescu, director la INFP, a declarat că seismul de 4,9 grade din Arad este semnificativ pentru acea zonă, dar a menționat că aceasta este deja cunoscută din punct de vedere seismic. El a explicat că epicentrele din zona Banatului se deplasează în funcție de tensiunile acumulate în faliile de suprafață și că este greu de estimat cum vor evolua lucrurile în viitor.
Vrancea rămâne zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv din țară, având în vedere că cele mai devastatoare cutremure s-au produs acolo. Cu toate acestea, Banatul, Crișana și zona Făgăraș – Câmpulung sunt considerate surse seismice superficiale de importanță locală pentru hazardul seismic.